inspirat de cartea Estetica Rezistenței de Peter Weiss

Spectacolul observă o Europă naivă luată prin surprindere de criza refugiaților, o Europă care în mod voit dă uitării trecutului său colonial și își închide granițele în fața miilor de refugiați care fug de consecințele politicilor americane și europene. Se pare că secolul 20 a încurajat într-un mod insistent narcisismele naționale care au format o masă de oameni ce se consideră superioară celorlalți.  Secolul 21 continuă cu aceleași lecții, folosindu-se de o armă infailibilă: frica. Suntem conștienți că prosperitatea noastră depinde de miile de morți din Orientul Mijlociu? Ne plângem în aceeași manieră victimele atacurilor teroriste din Paris și Bruxelles ca pe cele din Bagdad? Din ce moment am început să credem că suntem maeștrii adevărului și că Dumnezeul nostru este mai puternic decât alți Zei?