STAFF se joacă cu nuanțele dintre o situație și limbajul folosit pentru a o descrie, cu alte cuvinte – cu reprezentarea. Denumirea și re-numirea a diverseacțiuni și gesturi se dezvoltă într-un joc care reflectă relativitatea limbajului și modul în care proiectăm în mod subiectiv înțelesuri lucrurilor pe care le vedem.

STAFF ia semantica drept punct de plecare, pentru a portretiza relația noastră cu limbajul și termenii, ca instrumente de înțelegere și comunicare a realității din jurul nostru. Mișcarea gândului nostru ricoșând din gândul celuilalt este ceea ce face mișcarea comună să continue, dincolo de afirmații singulare, goale, care mor singure. În acest sens, STAFF vorbește despre reflecție, ca un concept care în mod inerent necesită un agent secund cu care să se alimenteze.